Cum să salvezi pădurile

De o vreme încoace avem un adevărat asalt al ecologiștilor asupra silviculturii, care se desfășoară după toate regulile unui război mediatic bine pregătit.


Asist de o vre­me în­coa­ce la un ade­vă­rat asalt al eco­lo­giș­ti­lor asu­pra sil­vi­cul­tu­rii, care se des­fă­șoa­ră după toa­te re­gu­li­le unui răz­boi me­di­a­tic bine pre­gă­tit: date scoa­se din con­text sau in­ter­pre­ta­te ten­den­ți­os pen­tru a va­li­da fal­suri sau ade­vă­ruri par­ți­a­le, cu­vin­te ale­se is­cu­sit pen­tru a de­ter­mi­na re­ac­ții emo­țio­na­le ale pu­bli­cu­lui, ima­gini cu dez­as­tre fo­res­ti­e­re așe­za­te ală­tu­ri de tex­te pli­ne de exa­ge­rări sau chiar min­ciuni, epi­te­te arun­ca­te fără nici o re­ți­ne­re la adre­sa unor oa­meni care au doar vina de a apar­ți­ne unui corp pro­fe­sio­nal. Și nu mă pot să nu mă în­treb care e mo­ti­va­ția din spa­te­le aces­tei cru­ci­a­de. Nu‑i vor­bă, nici sil­vi­cul­to­rii n‑au fă­cut ni­mic ca să își cu­re­țe ogra­da de cozi de to­por, pen­tru că au și din as­tea prin­tre ei. Dar in­sis­ten­ța cu care sunt puși toți la gră­ma­dă și ară­tați cu de­ge­tul e com­plet ne­con­struc­ti­vă. În fond ce se do­reș­te, dis­pa­ri­ția sil­vi­cul­to­ri­lor? Și în­lo­cu­i­rea lor cu ce?

Să vă dau un exem­plu. De cu­rând s‑a stâr­nit în pre­să un scan­dal apro­po de Par­cul Na­țio­nal Che­i­le Ne­rei-Be­u­ș­ni­ța. Un domn zia­rist s‑a apu­cat să po­ves­teas­că tu­tu­ror că Rom­sil­va a mi­c­șo­rat su­pra­fa­ța par­cu­lui de la 70% la 55% și exis­tă pe­ri­co­lul s‑o re­du­că la 40%. Cum era de aș­tep­tat, au curs apoi o mul­ți­me de co­men­ta­rii ne­ga­ti­ve la adre­sa Rom­sil­va. În­tâm­pla­rea face că am ac­ces di­rect la in­for­ma­ții des­pre aces­te su­biec­te și am aflat care sunt fap­te­le con­cre­te: par­cul are o su­pra­fa­ță to­ta­lă de aproa­pe 37.000 ha și nu s‑a schim­bat ab­so­lut de­loc, iar su­pra­fa­ța afla­tă în pro­tec­ție in­te­gra­lă (unde sunt in­ter­zi­se ori­ce fel de ex­ploa­tări fo­res­ti­e­re sau ac­ti­vi­tăți eco­no­mi­ce) este de vreo 7.500 ha. Sur­pri­ză, nici aceas­tă su­pra­fa­ță nu s‑a mi­c­șo­rat, ba chiar e pe cale să cre­as­că. De unde atunci scandalul?

Păi o uni­ver­si­ta­te din Ti­mi­șoa­ra a pri­mit niș­te fon­duri eu­ro­pe­ne (aud că ar fi vor­ba de vreo 700.000€) pen­tru a face un plan de ma­na­ge­ment al aces­tui parc. În buna tra­di­ție ro­mâ­neas­că, ei nu au in­clus în echi­pă nici un sil­vi­cul­tor, deci nici un spe­cia­list, doar niș­te bi­o­logi te­o­re­ti­cieni care ha­bar n‑au des­pre ges­tiu­nea prac­ti­că a pă­du­ri­lor. Ide­ea lor e să ex­tin­dă zona de pro­tec­ție in­te­gra­lă la aproa­pe 20.000 ha, dar nu prea sunt ca­pa­bili să ex­pli­ce con­cret (con­form re­gu­li­lor eu­ro­pe­ne) ce vro­iau să pro­te­je­ze în acea su­pra­fa­ță. Pen­tru că, în afa­ră de cele 7.500 ha deja pro­te­ja­te, nu par să exis­te niș­te mo­ti­ve te­me­i­ni­ce ca să in­sti­tui o pro­tec­ție așa de stric­tă, care – aten­ție! – ex­clu­de in­clu­siv ame­na­jări tu­ris­ti­ce, deci ori­ce fel de dezvol­ta­re eco­no­mi­că sau so­ci­a­lă. Rom­sil­va, care ad­mi­nis­trea­ză par­cul și plă­teș­te pen­tru tot per­so­na­lul și toa­te ac­ti­vi­tă­ți­le de aco­lo, n‑a fost de acord cu aceas­tă ex­tin­de­re ne­mo­ti­va­tă și a obiec­tat îm­po­tri­va pla­nu­lui de ma­na­ge­ment, ară­tând că tre­bu­ia mă­car să fie con­sul­tați, de vre­me ce to­tul se face pe ba­nii lor. După mai mul­te dis­cu­ții, s‑a ajuns la un com­pro­mis: 12.000 ha în zona de pro­tec­ție in­te­gra­lă, dar nu pe pla­nul de ma­na­ge­ment al uni­ver­si­tă­ții, ci pe unul fă­cut de alți specialiști.

Și-acu­ma să ve­deți cum se ma­ni­pu­lea­ză in­for­ma­ți­i­le. În re­a­li­ta­te su­pra­fa­ța de pro­tec­ție in­te­gra­lă este pe cale să cre­as­că de la 7.500 ha la 12.000 ha. În ar­ti­co­lul de pre­să, dom­nul zia­rist a apli­cat ur­mă­toa­rea lo­gi­că: bio-eco­lo­giș­tii de la uni­ver­si­ta­te vro­iau pro­tec­ție in­te­gra­lă pe 20.000 ha, dar Rom­sil­va nu ac­cep­tă de­cât o creș­te­re până la 12.000 ha și exis­tă șanse ca nici asta să nu poa­tă fi sus­ți­nu­tă și să se rămâ­nă la 7.500 ha. Cum să pre­zin­te ches­tia asta? Sim­plu: omi­te ci­fre­le exac­te și arun­că niș­te pro­cen­te alar­man­te care ara­tă că Rom­sil­va re­du­ce su­pra­fa­ța par­cu­lui de la 70% la 55% și chiar la 40%. Și ca să fie cât mai con­ving­ă­tor, pune și un ti­tlu bom­bas­tic: aler­tă, as­tăzi se vo­tea­ză ma­sa­crul pă­du­ri­lor din Che­i­le Ne­rei! Care ma­sa­cru, moncher? Când ci­tești asta, ți se cre­ea­ză im­pre­sia că unii cu dru­j­be­le por­ni­te stau la mar­gi­nea pă­du­rii și aș­teap­tă sem­na­lul să se apu­ce de tă­i­at. Nici vor­bă de așa ceva.

O să mă în­tre­bați care era so­lu­ția co­rec­tă. Păi după min­tea mea bio-eco­lo­giș­tii ăș­tia mi­nu­nați pu­teau să ia în echi­pă niș­te sil­vici, nu ne­a­pă­rat de la Rom­sil­va, și să facă un plan re­a­list. Apoi să mear­gă la Rom­sil­va și să le zică: hai să ve­dem îm­pre­u­nă dacă ide­i­le as­tea ale noas­tre sunt fe­za­bi­le, câți bani cos­tă și dacă vă per­mi­teți să le sus­ți­neți fi­nan­ci­ar, pen­tru că voi o să le plătiți. Din ce cre­deți că fi­nan­țea­ză Rom­sil­va par­cu­ri­le pe care le are în ad­mi­nis­tra­re? Dau bi­o­lo­gii bani? Sau eco­lo­giș­tii? Sau po­pu­la­ția? Nu. Se fi­nan­țea­ză din lem­nul tă­i­at le­gal în fi­e­ca­re an. Ca să avem pă­duri pro­te­ja­te, tre­bu­ie să le ex­ploa­tăm ra­țio­nal pe al­te­le. Dacă ajun­gem să avem mai mul­te pă­duri pro­te­ja­te de­cât cele în ex­ploa­ta­re, n‑o să ne mai ajun­gă ba­nii pen­tru eco­lo­gis­mul nos­tru de operetă.

Care e miza dez­in­for­mă­rii? A, e sim­plă: dacă pla­nul de ma­na­ge­ment al uni­ver­si­tă­ții nu se apro­bă (și se pare că asta se va în­tâm­pla), uni­ver­si­ta­tea va tre­bui să re­tur­ne­ze cei 700.000 €. E un mo­tiv de ner­vo­zi­ta­te, nu? Așa că hai să dea cu niș­te pie­tre în Rom­sil­va, că poa­te se in­ti­mi­dea­ză și apro­bă pla­nul lor de ma­na­ge­ment, ca ei să în­ca­se­ze fon­du­ri­le eu­ro­pe­ne. După aia eco­lo­giș­tii se duc aca­să, își ad­mi­ră con­tu­ri­le per­so­na­le rot­u­n­ji­te cu niș­te sume fru­moa­se și po­ves­tesc tu­tu­ror cum au sal­vat ei pă­du­ri­le Ro­mâ­ni­ei. Like și share.

La fi­nal am să vă mai dau o temă de gân­di­re: 60% din pă­du­ri­le Ro­mâ­ni­ei au vâr­ste mai mici de 60 de ani. Ceea ce în­seam­nă că au fost re­ge­ne­ra­te, îm­pă­du­ri­te și în­gri­ji­te în anii de după răz­boi. Toți vă bu­cu­rați că le avem și că în ele e di­ver­si­ta­te de spe­cii, că mai avem fa­u­nă săl­ba­ti­că și o flo­ră bo­ga­tă. Că mai pu­tem res­pi­ra aer cu­rat. Vă in­vit să vă răs­pun­deți sin­guri la o în­tre­ba­re: cine cre­deți că a avut gri­jă în toți acești 60 de ani ca aces­te pă­duri să exis­te: bi­o­lo­gii, eco­lo­giș­tii sau silvicultorii?

32 comentarii

vasile burdea 1 iulie 2016 Răspunde

Fe­li­ci­tari So­rin. Ai pu­bli­cat un ar­ti­col bine ar­gu­men­tat care tra­ge un sem­nal de alar­ma asu­pra exa­ge­ra­ri­lor “eco­lo­gis­te”. La fel ca si tine stiu ca sil­vi­cul­to­rii erau pe vre­muri o cla­sa pro­fe­sio­na­la cu pres­ti­giu. Pa­cat ca din di­ver­se mo­ti­ve stau acum pe mar­gi­ne, pri­vesc cu ama­ra­ciu­ne la ceea ce se in­tam­pla cu me­se­ria lor si nu se im­pli­ca in apa­ra­rea onoa­rei lor pro­fe­sio­na­le. Este par­ti­al si vina sis­te­mu­lui semi-mi­li­tar din Romsilva…

Matei Ionut 1 iulie 2016 Răspunde

Rom­sil­va este una din cele mai co­rup­te struc­turi ale sta­tu­lui care func­tio­nea­za dupa re­guli ma­fi­o­te. O sim­pla ca­u­ta­re pe Wi­ki­pe­dia ne ara­ta ca­te­va exem­ple https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Romsilva
Acest jaf ge­ne­ra­li­zat nu va fi oprit de­cat atunci cand se va face o re­or­ga­ni­za­re to­ta­la a sis­te­mu­lui de ges­tio­na­re a pa­du­ri­lor. In prin­ci­pal este ne­ce­sar sa se in­la­tu­re tot per­so­na­lul co­rupt si in­com­pe­tent si trans­for­ma­rea Rom­sil­va intr‑o or­ga­ni­za­tie bu­ge­ta­ra care sa se ocu­pe strict de ad­mi­nis­tra­rea si paza pa­du­ri­lor fara atri­bu­tii de comert

Dan Danel 1 iulie 2016 Răspunde

Si co­mer­tul cu lemn cine sa‑l faca? Austriecii ?

Rafael 1 iulie 2016 Răspunde

Da Da ai drep­ta­te! Si de co­mert sa se ocu­pe Parlamentul !!!

daniel 1 iulie 2016 Răspunde

Eu nu pot spu­ne de­cat ca per­spec­ti­va din in­te­ri­or este di­fe­ri­ta de cea din ex­te­ri­or. Si, vor­ba unui mi­nu­nat asis­tent de-al nos­tru, Dom­nul Dan­ciu, de la Fa­cul­ta­tea de Sil­vi­cul­tu­ra din Brasov:”…draga Da­niel, nu te ener­va atat de tare, ade­va­rul este in­tot­dea­u­na un­de­va la mijloc”.

Sorin Sfirlogea 1 iulie 2016 Răspunde

E un sfat bun. Urmează‑l. 🙂

daniel 1 iulie 2016 Răspunde

Eu in­cer­cam doar sa dau o su­ges­tie tu­tu­ror ce­lor care co­men­tea­za, fie din in­te­ri­or, fie din ex­te­ri­or. N‑am in­cer­cat sa ma bag in sea­ma. Daca s‑a in­te­les altceva…

Sorin Sfirlogea 1 iulie 2016 Răspunde

Sfa­tul cel bun pe care e bine să‑l ur­mezi este să nu te ener­vezi, ade­vă­rul e un­de­va la mijloc. 🙂

Matei Ionut 1 iulie 2016 Răspunde

Ade­va­rul este ca avem o su­pra­fa­ta im­pa­du­ri­ta la nivel na­tio­nal, ra­por­ta­ta sta­tis­tic de 29 %. Acest pro­cent este in re­a­li­ta­te de 27 %, iar daca sca­dem ar­bo­re­te­le bra­cu­i­te sau de­gra­da­te ne­func­tio­na­le sub ra­port eco­lo­gic ajun­gem la o va­loa­re de 22 % aproa­pe ju­ma­ta­te din me­dia europeana.
Bi­ne­in­te­les, in buna tra­di­tie autoh­to­na in­tot­dea­u­na al­tii sunt de vina. Sil­vi­cul­to­rii sunt nis­te eroi care au lup­tat sa ape­re pa­du­rea, nu prea le‑a re­u­sit asa ca s‑au con­cen­trat pe fa­u­ri­rea ave­ri­lor per­so­na­le unde sunt in pluto­nul frun­tas al bu­ge­ta­ri­lor, ala­turi de vamesi.

Sorin Sfirlogea 1 iulie 2016 Răspunde

Dacă poți să pro­duci și niș­te do­vezi con­cre­te pen­tru pro­cen­te­le pe care le in­voci, co­men­ta­ri­ul rămâ­ne. Dacă nu, voi con­si­de­ra că e dez­in­for­ma­re ten­den­ți­oa­să și îl voi șter­ge. Ai 48 de ore. Succes.

Matei Ionut 1 iulie 2016 Răspunde

Bi­bli­o­gra­fie aleatorie:
– Vic­tor Giur­giu, “Con­si­de­ra­ţii asu­pra stă­rii pă­du­ri­lor Ro­mâ­ni­ei – par­tea I: de­cli­nul su­pra­feţei pă­du­ri­lor şi mar­gi­na­li­za­rea îm­pă­du­ri­ri­lor”, Re­vis­ta Pă­du­ri­lor, nr. 2/2010
– ing. Eri­ka Stan­ciu fost mem­bru WWF, ac­tu­al se­cre­tar de stat la Min. Me­diu­lui: http://arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_3021/WWF-Romania-Suntem-sub-media-europeana-a-zonelor-impadurite.html
– ra­por­tul Ofi­ci­u­lui Eu­ro­pean de Sta­tis­ti­ca Eu­ros­tat ‘Fo­res­try in the EU and the world’, din iu­nie 2011
-

Sorin Sfirlogea 1 iulie 2016 Răspunde

Mda, mă dau bă­tut. N‑am cre­zut că vom co­bo­rî nive­lul dis­cu­ți­ei așa de jos în­cât să ajun­gem la ci­ta­te din Vic­tor Giur­giu. Prin­tre cei care au avut oca­zia să‑l cu­noas­că cir­cu­lă zvo­nul că a vă­zut pă­du­rea mai mult în poze de­cât în re­a­li­ta­te. Dar tre­bu­ie să re­cu­nosc că are o în­demâ­na­re spe­cia­lă de a moș­mondi date în așa fel în­cât să pară că știe des­pre ce vor­beș­te. Te cre­di­tez drept o vic­ti­mă ino­cen­tă a aces­tui șar­la­tan, deci co­men­ta­ri­ul rămâ­ne. Sunt si­gur că o să amu­ze și pe al­ții. Auzi… a mă­su­rat Vic­tor Giur­giu și doar 22% din su­pra­fa­ța Ro­mâ­ni­ei sunt pă­duri eco­lo­gic func­țio­na­le. Hă, hă, hă…

Matei Ionut 3 iulie 2016 Răspunde

Ar fi de ras dar ma tem ca e de plans. Ra­por­tul Cur­tii de Con­turi din anul 2013 ara­ta ca in pe­ri­oa­da 2005–2011 s‑a de­fri­sat o su­pra­fa­ta to­ta­la de pa­du­re de 291.932 ha, pro­pri­e­ta­te de stat si privata.
Din ace­la­si ra­port aflam ca vo­lu­mul to­tal al ta­ie­ri­lor ile­ga­le in ace­ea­si pe­ri­oa­da a fost de 438.900 mc in pa­du­ri­le sta­tu­lui si de 194.600 mc in pa­du­ri­le private.
Nota de pla­ta: cca. 5 mi­li­ar­de euro.
Bo­nus: alu­ne­cari de te­ren, inun­da­tii catastrofale.

Sorin Sfirlogea 3 iulie 2016 Răspunde

Eu nu m‑aș lua după cur­tea de con­turi în pro­ble­me fo­res­ti­e­re. Nu de alta, dar am vă­zut cam ce fel de con­ta­bili vin în ast­fel de con­troa­le. Ăia se pri­cep la sil­vi­cul­tu­ră cum mă pri­cep eu la na­vi­ga­ție ma­ri­ti­mă. Adi­că deloc.
Apoi 438.000 de mc în 7 ani nici nu‑i mult. În­seam­nă cam 60.000 mc pe an, care în­seam­nă o me­die de 200 mc pe ocol, adi­că pro­ba­bil vreo 20–25 mc pe can­ton sil­vic. Asta în­seam­nă vreo 30–40 de ar­bori. Cam atât se fură în mod uzu­al de că­tre onor po­po­rul ro­mân, iar pă­du­ra­rii plă­tesc la in­spec­ți­i­le de fond. Care e ști­rea sen­zațio­na­lă pe care ai descoperit‑o? Că exis­tă pa­gu­be în fon­dul fo­res­ti­er? Exis­tă, ști­am toți.
Iar la ca­pi­to­lul de­fri­șa­re, ușu­rel cu ter­me­nii pe scări că fur­ni­rul e de nuc. De­fri­șa­re în­seam­nă teh­nic scoa­te­re din fond fo­res­ti­er. Con­sul­tă In­ven­ta­rul Na­țio­nal Fo­res­ti­er si vei des­co­peri că ci­fre­le de la cur­tea de con­turi sunt povești.

daniel 3 iulie 2016

Sper ca se va in­te­le­ge ca ras­pun­sul de mai jos este pen­tru dom­nul Ma­tei Io­nut ca­ru­ia, se pare, ca‑i plac ci­fre­le, in pro­cen­te si in va­loa­re ab­so­lu­ta, dar nu sunt foar­te si­gur ca stie cu se ajun­ge la ci­fre­le as­tea si cum se pot ele in­ter­pre­ta. Eu, fara sa ma laud, pot sa‑i pre­dau un curs des­pre pro­cen­te­le si va­lo­ri­le ab­so­lu­te cu care poti ma­ni­pu­la dupa bu­nul plac, de la caz la caz, in func­tie de adri­sant, ca sa zic asa..

daniel 3 iulie 2016 Răspunde

In pri­mul rand Cur­tea de con­turi e cer­ta­ta clar cu ter­me­nii teh­nici sil­vici. In al doi­lea rand, tre­bu­ie sa stii ca ci­fre­le avan­sa­te de cur­tea de con­turi pro­vin din sta­tis­ti­ci­le si ra­poar­te­le Rom­sil­va si nu sunt des­co­pe­riri sti­in­ti­fi­co-fan­tas­ti­ce pro­prii. In plus, tre­bu­ie sa mai stii ca mo­da­li­ta­ti­le prin care se ajun­ge la aces­te ci­fre sunt sen­si­bil di­fe­ri­te, prin com­pa­ra­tie, in­tre fon­dul fo­res­ti­er pri­vat si cel de stat. In ori­ce caz, ele nu sunt exac­te nici in ceea ce pri­ves­te sus­tra­ge­ri­le din pa­du­ri­le ad­mi­nis­tra­te de Rom­sil­va si nici in ca­zul pa­du­ri­lor pri­va­te dar, in ca­zul pa­du­ri­lor pri­va­te te asi­gur ca ci­fra este cel pu­tin dub­la, iar in ca­zul pa­du­ri­lor ad­mi­nis­tra­te de Rom­sil­va se apro­pie de re­a­li­ta­te. Ca sa in­te­legi exact me­ca­nis­me­le si fe­no­me­ne­le care stau in spa­te­le aces­tor afir­ma­tii tre­bu­ie sa-ti ex­plic in mi­ni­mum 10 pa­gini. Cred ca iti dai sea­ma acum cam cat in­te­leg “con­tro­lo­rii” lui Va­ca­ro­iu de la cur­tea de conturi?!

Raduta Ghita 2 iulie 2016 Răspunde

Fe­li­ci­tari sin­ce­re dom­nul Sfir­lo­gea pen­tru ar­ti­col. Tre­bu­ie ca foar­te multi lu­cra­tori din Rom­sil­va sa ia po­zi­tie la toa­te ac­tiu­ni­le orches­tra­te de dis­tru­ge­re a per­so­na­lu­lui sil­vic care a mun­cit si mun­ces­te pen­tru men­ti­ne­rea pa­du­ri­lor Ro­ma­niei. Nu con­test ca nu avem si “us­ca­turi ” in per­so­na­lul sil­vic, dar aces­tia sunt foar­te pu­tini, dar se in­cear­ca ge­ne­ra­li­za­rea aces­to­ra. Si iata ca in­clu­siv prin­tre co­men­ta­tori ga­sim ca­zuri de im­pros­ca­re cu no­roi. Nu se vrea de­cat sa se taie si pa­du­ri­le ad­mi­nis­tra­te de Rom­sil­va asa cum au fost ta­ia­te cele re­tro­ce­da­te si care nu au fost re­im­pa­du­ri­te. De ce oare? Nu se mai ga­seste lemn de to­cat de ca­tre so­ci­e­ta­rii care au in­te­re­se in pa­du­ri­le ro­ma­ne­s­ti si care nu mai au cas­ti­guri sub­stan­ti­a­le? Mai in­ter­vin si alte in­te­re­se mes­chi­ne a unor ca­te­go­rii de asa zisi ce­ta­te­ni de bine, sau care au in­te­re­se fi­nan­ci­a­re chiar si in aces­te ONG-uri care sunt fi­nan­ta­te pen­tru a crea ca­drul de dis­tru­ge­re a pa­du­rii in in­te­re­sul strai­ni­lor. Cred ca si alti sil­vi­cul­tori se­ri­o­si si nu “de bine”, vor lua po­zi­tie fata de aces­ti asa zisi ecol­gisti care au in­te­re­se per­so­na­le si care sunt pla­ti­ti pen­tru a dis­tru­ge pa­du­rea si brea­sla silvicultorilor.

Aurel Tanase 2 iulie 2016 Răspunde

So­rin Sfarlogea,Romsilva nu vin­de si nu fura fara a replanta???!!!Dar daca Rom­sil­va nu ar mai vin­de si nu ar mai fura ma­car vreo zece ani,ce s‑ar intampla?De ce aus­trie­cii nu-si mai taie padurile?Dar Suedia,pana si Albania?

Sorin Sfirlogea 2 iulie 2016 Răspunde

Dom­nu­le Tă­na­se, ig­no­ran­ța dvs. este to­ta­lă. Vă în­țe­leg, nu vă pri­ce­peți la sil­vi­cul­tu­ră, dar asta nu vă scu­ză com­plet. Ați pu­tea să va in­for­mați. In­ter­ne­tul vă ofe­ră su­fi­cien­te in­for­ma­ții ca să vă lă­mu­riți sin­gur. Pen­tru că nu ați făcut‑o până acum, vă ajut eu.
1. Rom­sil­va nu fură. Rom­sil­va este o in­sti­tu­ție și nu are cum să fure. Oa­me­nii fură.
2. Dacă Rom­sil­va nu ar vin­de lemn timp de zece ani (adi­că nici nu ar da la ex­ploa­ta­re pă­duri) câ­te­va zeci de mii de oa­meni și-ar pier­de slu­j­be­le pen­tru că nu ar mai avea obiec­tul mun­cii. Im­pli­ca­ți­i­le so­ci­a­le le de­du­ceți ușor. Im­pli­ca­ți­i­le la bu­ge­tul sta­tu­lui sunt evi­den­te. Toa­te lu­cră­ri­le ne­ce­sa­re în pă­du­re (pază, pro­tec­ție con­tra dă­u­nă­tori, în­tre­ți­ne­re dru­muri fo­res­ti­e­re, co­rec­ta­re to­renți etc) ar tre­bui plăti­te de la bu­ge­tul de stat. În plus ar tre­bui să cum­pă­răm lemn din ex­port ca să se poa­tă fa­bri­ca mo­bi­lă și toa­te ce­le­lal­te pro­du­se care se ba­zea­ză pe lemn. În­țe­le­geți deci că ide­ea de a nu ex­ploa­ta e o pros­tie. Pă­du­rea nu se ex­tin­de ca su­pra­fa­ță netăind‑o, ci împădurind.
3. Aus­tria este o țară cam de pa­tru ori mai mică de­cât Ro­mâ­nia, ca su­pra­fa­ță to­ta­lă. Pen­tru că au un re­li­ef mun­tos, ju­mă­ta­te din te­ri­to­riu e aco­pe­rit de pă­duri, cam 4 mi­li­oa­ne de hec­ta­re. De pe aces­te 4 mi­li­oa­ne de hec­ta­re ei taie anu­al cam 17 mi­li­oa­ne de mc. Ro­mâ­nia are cam 6 mi­li­oa­ne de ha su­pra­fa­ță de pă­duri și taie anu­al cam 15 mi­li­oa­ne de mc. Su­e­dia re­col­tea­ză anu­al pes­te 60 mi­li­oa­ne de mc, dar su­pra­fa­ța pă­du­ri­lor lor este foar­te mare. Des­pre Al­ba­nia nu știu mare lucru.

Con­clu­zie: nu cre­deți toa­te tâm­pe­ni­i­le pe care le ci­tiți pe in­ter­net. Ve­ri­fi­cați in­for­ma­ți­i­le. Și mai ales gân­diți. Veți des­co­peri că nu e greu și nici nu doare.

Gh. Padureanu 3 iulie 2016 Răspunde

1. Asa e! In­sti­tu­ti­i­le nu fura, doar pot inlesni/stavili furturile.
2. Daca este atat de pre­o­cu­pa­ta de fac­to­rul so­ci­al, Rom­sil­va are po­si­bi­li­ta­tea nu nu­mai sa-si pas­tre­ze nu­ma­rul de sa­la­ri­ati, ci si sa cre­e­ze un nu­mar imens de noi lo­curi de mun­ca pre­lu­and, pe lan­ga ce­le­lal­te atri­bu­tiuni, si cea mai ba­noa­sa ac­ti­vi­ta­te: exploatarea.
3. Si­gur in Ro­ma­nia se taie nu­mai 15 mi­li­oa­ne mc?

Sorin Sfirlogea 3 iulie 2016 Răspunde

Vă răs­pund pe puncte:
1. Ade­vă­rat. Asta tre­bu­ie să facă Rom­sil­va, să stă­vi­leas­că furtul.
2. Nu cred că tre­bu­ie să pre­ia ex­ploa­ta­rea. Cred că ex­ploa­ta­rea tre­bu­ie să de­vi­nă o pres­ta­re de ser­vi­ciu, iar Rom­sil­va să vân­dă lem­nul fasonat.
3. Sta­tis­ti­ci­le ofi­ci­a­le așa spun.

Aurel Tanase 3 iulie 2016 Răspunde

1.Da,aveti dreptate,Romsilva nu fura,oamenii din Rom­sil­va fura…Cu acte..
2.Nu con­test fap­tul ca sunt ne­ce­sa­re lu­crari in pa­du­re si ca oa­me­nii dv tre­bu­ie sa aiba lo­curi de munca,dar cui fo­lo­seste ca dv ta­iati lem­nul si il vin­deti austriecilor?Chiar trai­ti nu­mai in pa­du­re si nu aveti cu­nos­tin­ta de fap­tul ca in Ro­ma­nia nu mai sunt fa­brici de mobila,romanii nu au ac­ces la masa lem­noa­sa din ca­u­za austriecilor.
Da,din ca­u­za unei gan­diri ca a dv vom im­por­ta lemn de la austrieci(de pro­ve­nien­ta romaneasca)asa cum im­por­tam si carne,lapte,mere,rosii etc
Daca lem­nul s‑ar pre­lu­cra in tara ar fi bani si la bu­get pen­tru lu­cra­ri­le din padure,dar ar mai fi si alte sute de mii de lo­curi in in­dus­tria prelucrarii.
Dar asta in­seam­na sa gan­des­ti su­biec­tiv si ego­ist si sa-ti vinzi tara.

Sorin Sfirlogea 3 iulie 2016 Răspunde

1. Nu se poa­te fura cu acte. Se poa­te fura cu acte fal­si­fi­ca­te. Pro­ba­bil că unii an­ga­jați din Rom­sil­va fură. N‑am do­vezi con­cre­te. Dacă aveți, pro­du­ceți-le, mă voi în­griji să ajun­gă unde trebuie.
2. Lo­cu­ri­le de mun­că pier­du­te nu sunt doar în sil­vi­cul­tu­ră. Dacă oprim ex­ploa­tă­ri­le 10 ani se opresc fir­me­le de ex­ploa­ta­re, fir­me­le de pre­lu­cra­re pri­ma­ră, fir­me­le de mo­bi­lă. Efec­tul e în cascadă.
3. În Ro­mâ­nia sunt su­fi­cien­te fa­brici de mo­bi­lă. Informați-vă.
4. Fir­ma Schwei­gho­fer (la ea fa­ceți alu­zie) are o fi­li­a­lă în Ro­mâ­nia, care plă­teș­te taxe sta­tu­lui ro­mân. Ce face cu pro­du­se­le sale e trea­ba ei. Ofe­riți-le un preț mai bun de­cât la ex­port și păs­trați lem­nul în Ro­mâ­nia. În­tre­ba­rea este: ca să fa­ceți ce cu el?
5. Știți de ce avem car­ne, lap­te, mere și ro­șii din im­port? Pen­tru că ro­mâ­nii le cum­pă­ră. Pen­tru că sunt mai iefti­ne, chiar dacă sunt proas­te. Așa sunt ro­mâ­nii, nu‑i in­te­re­sea­ză ca­li­ta­tea, ci chi­li­pi­rul. Vreți să fiți pa­tri­ot? Cum­pă­rați pro­du­se ro­mâ­nești și determinați‑i și pe al­ții să facă la fel.
6. În tre­cut, timp de mulți ani de zile, fir­me ro­mâ­nești 100% au ex­ploa­tat lemn din pă­du­ri­le Ro­mâ­ni­ei, l‑au tre­cut prin ga­te­re ne­per­for­man­te (care trans­for­mau aproa­pe 20% din lemn în ru­me­guș) și che­res­tea­ua re­zul­ta­tă au livrat‑o în por­tul Con­stan­ța că­tre ara­bi. Nu pare să fi de­ran­jat pe ni­meni trea­ba asta. Pro­ble­ma tu­tu­ror e acum o fir­mă aus­tr­i­a­că. Or fi având ei bu­be­le lor, dar ja­ful în in­dus­tria lem­nu­lui e con­cer­tat de ro­mâni, vă garantez.

vlad vasile 3 iulie 2016 Răspunde

Pe lin­ga copy pas­te din ra­poar­te­le ong ai dat un Go­o­gle? Ai enu­me­rat unu­e­le din ta­ri­le cu cele mai mari ca­pa­ci­tati de pro­duc­ție de che­res­tea, ex­cep­tind Albania.deci exact in­vers fata de ce tu ai sus­ti­nut. Iar în Al­ba­nia este ca și Cum Ara­bia Sa­u­di­tă ar in­ter­zi­ce ace­lași lu­cru. Foar­te bine punc­tat dom­nul Sfirlogea

daniel 3 iulie 2016 Răspunde

Pen­tru ca nu am cont “Fa­ce­bo­ok” as dori sa‑i ras­pund pe aceas­ta cale dom­nu­lui Cris­ti­an Neff.
Va rog deci, dom­nu­le, sa nu ames­te­cati “trun­chiu­ri­le de co­paci din cur­te de la SCHWEIGHOFER” cu “po­mii din par­curi”, cu fir­me­le ce achi­zi­tio­nea­za si pre­lu­crea­za ma­te­ri­a­le lem­noa­se, cu lem­nul de foc pe care dum­ne­a­voas­tra il cum­pa­rati scump pen­tru ca “tot se rade de ba­ie­tii des­tepti si plea­ca la ex­port” si in toa­ta cior­ba asta ROMSILVA, di­a­vo­lul care si‑a ba­gat coa­da si ras­pun­de de toa­te relele.
Desi pa­reti a fi ge­nul de eco­lo­gist do­cu­men­tat de la te­le­vi­zor, nu v‑ar stri­ca un pic de do­cu­men­ta­re ade­va­ra­ta si, veti in­te­le­ge ca pro­ble­ma e mult mai com­pli­ca­ta. In pri­mul rand sa sta­bi­lim ca vor­bim des­pre “ar­bori” si “pa­du­re”, des­pre for­ma de pro­pri­e­ta­te, des­pre fap­tul ca fir­me ca Schwei­gho­fer achi­zi­tio­nea­za ma­te­ri­a­le lem­noa­se cu for­me le­ga­le, in ace­la­si timp ex­ploa­tea­za si pa­duri pro­prii si nu au obli­ga­tia ve­ri­fi­ca­rii pro­ve­nien­tei ma­te­ri­a­le­lor achi­zi­tio­na­te. Dum­ne­a­voas­tra sti­ti des­pre Swei­gho­fer de­o­a­re­ce aceas­ta com­pa­nie a de­ve­nit vi­zi­bi­la ca ur­ma­re a unor in­te­re­se po­li­ti­ce si, ast­fel, a fost foar­te mult me­di­a­ti­zat su­biec­tul. Exis­ta mul­te alte fir­me, mai mari sau mai mici, care se ocu­pa cu ace­la­si lu­cru, adi­ca cu pre­lu­cra­rea ma­sei lem­noa­se, pro­ve­ni­ta din “ar­bori”, nu din “co­paci” si nici din “pomi”.
Tre­bu­ie sa mai sti­ti, dra­ga dom­nu­le Cris­ti­an Neff, ca ROMSILVA are atri­bu­tiuni ex­tin­se, doar in ceea ce pri­ves­te fon­dul fo­res­ti­er de stat pe care‑l ad­mi­nis­trea­za, adi­ca mai pu­tin de ju­ma­ta­te din fon­dul fo­res­ti­er na­tio­nal. Exis­ta alte in­sti­tu­tii ale sta­tu­lui foar­te bine or­ga­ni­za­te, pe care le-ati pu­tea, even­tu­al, face vi­no­va­te, cu do­vezi, ca nu-si fac trea­ba pri­vind con­tro­lul re­col­ta­rii, trans­por­tu­lui, co­mer­ci­a­li­za­rii si pre­lu­cra­rii ma­te­ri­a­le­lor lem­noa­se, cu res­pec­ta­rea le­gi­sla­ti­ei in vigoare.
Mi-am per­mis sa scriu mai mult in spe­ran­ta ca pe vi­i­tor veti lua in se­ri­os lu­cru­ri­le, atat dum­ne­a­voas­tra cat si alti nu­me­ro­si “eco­lo­gisti re­vo­lu­tio­nari” de ocazie.
Va mul­tu­mesc pen­tru in­te­le­ge­re si va stau la dispozitie.
Da­niel LUPU
in­gi­ner silvic

Matei Ionut 4 iulie 2016 Răspunde

Pa­ra­fra­zand o ve­che zi­ca­la “Cine nu co­men­tea­za ca noi e im­po­tri­va noas­tra” imi per­mit sa fac o ul­ti­ma re­mar­ca cu re­fe­ri­re la onoa­rea pro­fe­sio­na­la si ima­gi­nea bre­slei sil­vi­cul­to­ri­lor: timp de un an de cand a fost de­cla­rat in­cul­pat intr-un do­sar ex­trem de grav cu re­tro­ce­dari ile­ga­le, a. cra­ciu­ne­scu a ra­mas di­rec­tor ge­ne­ral la Rom­sil­va fi­ind schim­bat i cele din urma, doar la pre­siu­nea so­ci­e­ta­tii ci­vi­le. In tot acest timp nu am ob­ser­vat nici o re­ac­tie sau ati­tu­di­ne din par­tea re­pre­zen­tan­ti­lor sil­vi­cul­to­ri­lor, a sin­di­ca­te­lor de ra­mu­ra pen­tru in­la­tu­ra­rea aces­tu­ia. Si atunci ne mi­ram ca opi­nia pu­bli­ca iden­ti­fi­ca sil­vi­cul­tu­ra de stat cu hotia.

daniel 4 iulie 2016 Răspunde

Sti­ma­te domn,
Va spun doar ca nu sun­teti de­loc in­for­mat si ca fo­lo­si­ti ex­pri­mari ge­ne­ra­li­za­toa­re si deja pra­fu­i­te cu tri­mi­te­re la sin­di­ca­te­le de ra­mu­ra si so­ci­e­ta­tea ci­vi­la. Tre­bu­ie sa sti­ti ca dom­nu­lui Cra­ciu­ne­scu “i s‑a tras” din in­te­ri­or, de la pro­pri­ul sau corp de con­trol, care a des­co­pe­rit toa­te ile­ga­li­ta­ti­le des­pre care vor­bi­ti si i le‑a adus la cu­nos­tin­ta si, in ace­la­si timp, se­si­zand or­ga­ne­le de an­che­ta abi­li­ta­te. re­zul­ta­tul ime­di­at a fost mar­gi­na­li­za­rea sau in­de­par­ta­rea din sis­tem a aces­tor “dus­mani de cla­sa”. Din ce mo­tiv dom­nul Cra­ciu­ne­scu nu si‑a dat ime­di­at de­mi­sia, intrebati‑l pe el sau pe cei care l‑au pus in func­tie si l‑au sus­ti­nut pana in ul­ti­mul mo­ment. So­ci­e­ta­tea ci­vi­la n‑are ni­mic a face cu ches­tiu­nea in dis­cu­tie, poa­te, doar, daca ac­cep­tati ide­ea ca oa­meni care iu­besc sil­vi­cul­tu­ra, care au fa­cut me­se­ria asta si acum mai scriu din cand in cand pe acest blog, au fa­cut pre­siuni si au dat su­ges­tii, in­cer­cand sa in­flu­en­te­ze, dupa pu­te­ri­le lor, cur­sul evenimentelor.
De re­ti­nut, pen­tru dum­ne­a­voas­tra, ca bu­l­ga­re­le de za­pa­da s‑a for­mat din in­te­ri­or, de la sa­la­ri­ati one­s­ti ai Rom­sil­va, din cor­pul de con­trol. Daca do­ri­ti ama­nun­te vi le pot fur­ni­za dupa ce voi lua acor­dul per­soa­ne­lor des­pre care vorbesc.
Cu stima,
Da­niel LUPU
in­gi­ner sil­vic (din ex­te­ri­o­rul Romsilva)

daniel 4 iulie 2016 Răspunde

Si ar mai fi de ada­u­gat, un lu­cru ex­trem de im­por­tant pe care re­gret ca am ui­tat sa‑l men­tio­nez. Dupa cum spu­neam, bu­l­ga­re­le s‑a for­mat in in­te­ri­or. Nu s‑a in­tam­plat ni­mic timp de 1 an, cum spu­neti, pen­tru ca po­li­ti­cul si‑a ba­gat coa­da si s‑au ga­sit su­fi­cien­te cozi de to­por, tot in sil­vi­cul­tu­ra, care au blo­cat to­tul. A fost ne­vo­ie de o schim­ba­re de gu­vern si de o san­sa ca la con­du­ce­rea de­par­ta­men­tu­lui sa vina ci­ne­va cu co­loa­na dreap­ta si cu cu­raj. Atunci abia, bu­l­ga­re­le a luat‑o la vale. Cate obs­ta­co­le a in­tal­nit in cale nu va spun, desi stiu bine des­pre ce este vor­ba, dar im­por­tant ra­ma­ne doar fap­tul ca exis­ta oa­meni (de data asta fe­mei), ce nu pot fi in­do­i­ti sau opri­ti din drum cu usu­rin­ta. Si, foar­te im­por­tant de re­ti­nut pen­tru dum­ne­a­voas­tra, este ca toti oa­me­nii as­tia buni des­pre care vor­besc, sunt sil­vi­cul­tori si au lu­crat in do­me­ni­ul asta. Ca ei sunt inca multi si daca ge­ne­ra­li­zati par­tea in­tu­ne­ca­ta a mul­ti­mii sil­vi­cul­to­ri­lor va asi­gur ca gresiti.
Aveti pu­tin­ti­ca rab­da­re mon cher!

Borza Alexandru 5 iulie 2016 Răspunde

Nu co­men­tea­ză ni­meni com­pe­ten­ța sil­vi­cul­to­ri­lor de a face sil­vi­cul­tu­ră, adi­că cul­ti­va­rea pă­du­rii în sco­pul re­col­tă­rii ma­sei lem­noa­se. Nu­mai că Par­cu­ri­le Na­țio­na­le nu ar tre­bui să în­sem­ne sil­vi­cul­tu­ră. Par­cu­ri­le Na­țio­na­le sunt fă­cu­te pen­tru pro­tec­ția na­tu­rii, con­ser­va­rea bi­o­di­ver­si­tă­ții, re­cre­e­rea po­pu­la­ți­ei – adi­că tu­rism eco­lo­gi­oc. Nu pu­teți să‑i acu­zați pe cei care-și dau cu pă­re­rea că nu se pri­cep la ame­na­ja­men­te sil­vi­ce. În Par­cu­ri­le Na­țio­na­le nu este ne­vo­ie de ame­na­ja­men­te sil­vi­ce. Pă­du­re a fost și îna­in­te de apa­ri­ția sil­vi­cul­to­ri­lor. Pă­du­rea nu are ne­vo­ie de oa­meni. Oa­me­nii au ne­vo­ie de pă­du­re. Fap­tul că ari­i­le pro­te­ja­te sunt date în gri­ja sil­vi­cul­to­ri­lor este o mare greșeală !

Sorin Sfirlogea 6 iulie 2016 Răspunde

Asta e eroa­rea de în­țe­le­ge­re pe care o fac foar­te mulți, își ima­gi­nea­ză că sil­vi­cul­tu­ra e un fel de agri­cul­tu­ră in­ten­si­vă, dar cu co­paci în loc de po­rumb, al că­rei scop nu e de­cât să taie pă­du­rea. Par­cu­ri­le na­tu­ra­le și re­zer­va­ți­i­le s‑au in­ven­tat în lume în pri­mul rând prin in­sis­ten­ța sil­vi­cul­to­ri­lor, iar ma­na­ge­men­tul unui parc în­seam­nă exact sil­vi­cul­tu­ră. Exis­tă o pa­le­tă foar­te lar­gă de ti­puri de ma­na­ge­ment sil­vic pe care le poți apli­ca pă­du­rii, de la a ve­ghea doar la men­ți­ne­rea echi­li­bre­lor na­tu­ra­le (pă­duri vir­gi­ne) până la cul­ti­va­rea unor ar­bori pe rân­duri și re­col­ta­rea cu com­bi­ne fo­res­ti­e­re (plan­ta­ți­i­le de pin din ță­ri­le scan­di­na­ve). Toa­te in­tră sub um­bre­la silviculturii.
A doua eroa­re este cea de în­țe­le­ge­re a no­țiu­nii de parc na­țio­nal și parc na­tu­ral. Lu­mea cre­de că prin parc se în­țe­le­ge o zonă unde toa­te ac­ti­vi­tă­ți­le sunt in­ter­zi­se. Greșit. Exis­tă în­tot­dea­u­na și o su­pra­fa­ță de pro­tec­ție stric­tă, unde nu e voie să dezvolți in­fras­truc­tu­ră și nici să ex­ploa­tezi re­sur­se de nici un fel, dar în ju­rul aces­tei arii pro­te­ja­te exis­tă zone tam­pon unde ac­ti­vi­tă­ți­le eco­no­mi­ce sunt per­mi­se într-un mod con­tro­lat și rațional.

Michael 6 iulie 2016 Răspunde

În toa­tă bu­li­ba­sea­la asta cu ci­fre, pro­cen­te si agenți eco­no­mici stră­ini, ați ui­tat să men­țio­nați ca pă­du­rea asta mai si creș­te, si creș­te bine, pro­cen­te­le di­fe­ră de la spe­cie la spe­cie, si mai si îm­bă­trâ­neș­te, si atunci tre­bu­ie re­în­no­ită, iar lem­nul ace­la tre­bu­ie va­lo­ri­fi­cat pen­tru că alt­fel e pă­cat de Dum­ne­zeu care ne dă dar nu ne bagă si in traistă.
Sil­vi­cul­tu­ra este o me­se­rie care se face cu pa­siu­ne si cu­nosc ast­fel de oa­meni. De­ni­grari sunt la tot pa­sul toc­mai din ca­u­za dez­in­for­mă­rii si mai ales din ca­u­za unei proas­te in­for­mări. Mai ci­tiți toți acei ne­a­vi­zati si care va dați cu pre­su­pu­sul, si daca nu gă­siți in­for­ma­ții, în­tre­bați sil­vi­cul­tori ade­vă­rați, care își iu­besc me­se­ria și ei chiar stiu ce vor­besc. Nu sunt in­gi­ner sil­vic dar stiu ce vor­besc. Cine nu stie să nu arun­ce cu pietre.

daniel 10 iulie 2016 Răspunde

Am tot stat si m‑am gan­dit daca am ca­de­rea sa-ti ras­pund. Dar me­ri­ti un raspuns!
Esti lim­pe­de si nu esti pa­ti­mas. Bra­vo! Imi cres­te ini­ma sa con­stat ca mai sunt inca oa­meni cu pi­cioa­re­le pe pa­man­tul asta ro­ma­nesc. Ai drep­ta­te. Vor­bim des­pre o bu­li­ba­sea­la. Si, nu una oa­re­ca­re, una ro­ma­neas­ca. Pa­du­rea, in loc sa fie sfan­ta, pen­tru toti, a de­ve­nit un su­biect de dis­cu­tie po­li­ti­ca. toa­ta lu­mea isi da cu pa­re­rea. In­tre timp ea cres­te. Cum bine zici. Si as­teap­ta sa ne vina min­tea la cap.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.