Niște norme tehnice și-un agent vigilent

Sau cum se se pricep de minune unii să stârnească discuții stupide profitând de lipsa de cunoștințe a oamenilor.


De cu­rând s‑a stâr­nit iar dis­cu­ție mare pe te­le­vi­zoa­re des­pre pă­du­re. Su­biec­tul zi­lei: agen­tul ver­de (pe nu­me­le de sce­nă Agent Gre­en) a des­co­pe­rit, în vi­gi­len­ța sa ne­maiîn­tâl­ni­tă, că mi­nis­te­rul me­diu­lui vrea să apro­be niș­te nor­me teh­ni­ce sil­vi­ce care, pa­sămi­te Doam­ne, sunt fă­cu­te pen­tru niș­te gru­puri de in­te­re­se. Și dă‑i, și lup­tă! Su­biec­tul a fost ime­di­at pre­lu­at de La­tri­na 3, mari spe­cia­liști în pre­lu­cra­rea și con­su­ma­rea ra­ha­tu­ri­lor de toa­te fe­lu­ri­le, care au și in­vi­tat în stu­di­o­uri niș­te per­soa­ne dă­tă­toa­re-cu-pă­re­rea, spe­cia­liști în co­mer­țul cu piei de cloș­că. Ti­tlul emi­siu­nii a fost com­plet hi­lar pen­tru ci­ne­va de me­se­rie: se în­cear­că mă­ri­rea vâr­stei de ex­ploa­ta­re a pă­du­ri­lor. Atâ­ta au în­țe­les lă­tră­ii ăia, în frun­te cu Adri­an Ursu, din toa­tă po­ves­tea asta.

Bun. Acu­ma hai s‑o luăm de la un ca­păt și să cla­ri­fi­căm lu­cru­ri­le.

1. Pă­du­ri­le din Ro­mâ­nia și din toa­tă Eu­ro­pa sunt în­gri­ji­te în func­ție de re­gi­mul care li se apli­că. Re­gi­mul este mo­da­li­ta­tea fun­damen­ta­lă prin care pă­du­rea se re­ge­ne­rea­ză, iar în Ro­mâ­nia se apli­că două re­gi­me (aten­ție, plu­ra­lul nu e re­gi­muri, aia e la po­li­ti­că, nu la pă­du­re): co­dru și crâng. Pe în­țe­le­sul tu­tu­ror, co­drul e atunci când pă­du­rea se re­ge­ne­rea­ză prin pu­ieți ie­șiți din sămân­ță, crâng e atunci când pă­du­rea se re­ge­ne­rea­ză prin lăs­tari care ies din cioa­te. Pes­te 90% din pă­du­ri­le Ro­mâ­ni­ei sunt în­gri­ji­te în re­gi­mul co­dru­lui.

Co­dru re­gu­lat

2. Exis­tă două fe­luri de co­dru, care di­fe­ră esen­ți­al din punct de ve­de­re teh­nic: co­drul re­gu­lat și co­drul gră­di­nă­rit. Co­drul re­gu­lat e atunci când ma­rea ma­jo­ri­ta­te a ar­bo­ri­lor sunt de apro­xi­ma­tiv ace­eași vâr­stă (cu di­fe­ren­țe mai mici de 20 de ani în­tre ei), ceea ce în­seam­nă că re­ge­ne­ra­rea s‑a pro­dus într-un in­ter­val scurt de timp, după ex­ploa­ta­rea pă­du­rii bă­trâ­ne. Avan­ta­jul prin­ci­pal este ușu­rin­ța ex­ploa­tă­rii, adi­că te duci și tai în câ­te­va eta­pe tot lem­nul, în­gri­jin­du-te to­tuși să se re­ge­ne­re­ze pă­du­rea la loc. Co­drul gră­di­nă­rit e foar­te aproa­pe de mo­de­lul na­tu­ral al pă­du­rii, adi­că ai per­ma­nent în pă­du­re ar­bori de toa­te vâr­ste­le, îm­prăș­ti­ați uni­form, de la pu­ieți până la ar­bori bă­trâni. Re­ge­ne­ra­rea se în­tâm­plă per­ma­nent – când un ar­bo­re bă­trân este ex­ploa­tat, al­ții ti­neri apar în lo­cul lui. Avan­ta­jul prin­ci­pal este că pă­du­rea este per­ma­nent păs­tra­tă, iar echi­li­brul ei eco­lo­gic este mult mai bun.

Co­dru gra­di­nă­rit

3. După cum pro­ba­bil v‑ați prins, co­drul gră­di­nă­rit e foar­te bio-eco 🙂 Dar are un mare dez­a­van­taj: ex­ploa­ta­rea lem­nu­lui e foar­te di­fi­ci­lă. Tre­bu­ie să ai uti­la­je mici, dar pu­ter­ni­ce și ver­sa­ti­le ca să tai în fi­e­ca­re an câte pu­țin, ici și colo, aco­lo unde ar­bo­rii au ajuns la di­men­siu­ni­le de ex­ploa­ta­re, având mare gri­jă să nu dis­trugi ar­bo­rii mai ti­neri, deci “stre­cu­rân­du-te” cu lem­nul prin pă­du­re până ajungi la drum. Plus că-ți tre­bu­ie dru­muri pes­te tot, în­tre­ți­nu­te per­ma­nent, pen­tru că în fi­e­ca­re an ai ne­vo­ie să le fo­lo­sești. Ex­ploa­ta­rea nu se mai face doar aco­lo unde pă­du­rea a ajuns la vâr­sta ex­ploa­tă­rii, ci pe toa­tă su­pra­fa­ța, per­ma­nent, câte pu­țin. Eco­no­mic este ine­fi­cient, iar lem­nu­lui îi cres­te mult pre­țul. Dacă lem­nul e scump, nu‑l mai vinzi pe pia­ță, pen­tru că tai­ga­ua ru­seas­că și tun­dre­le nor­di­ce pro­duc lemn de mo­lid și pin pe su­pra­fe­țe pla­ne, care se re­col­tea­ză ca po­rum­bul, deci e foar­te ieftin.

4. De o vre­me în­coa­ce a în­ce­put să se vor­beas­că to­tuși de un nou tip de co­dru: co­dru ne­re­gu­lat. Asta e o com­bi­na­ție în­tre co­drul re­gu­lat și cel gră­di­nă­rit, în sen­sul că se pot com­bi­na avan­ta­je­le ce­lor două într‑o so­lu­ție de com­pro­mis. Ce în­seam­nă asta pe lim­ba tu­tu­ror: să fie ușor de ex­ploa­tat, dar să se dea pă­du­rii o sta­bi­li­ta­te eco­lo­gi­că mai mare. Prac­tic asta în­seam­nă să mă­rești di­fe­ren­țe­le de vâr­stă în­tre ar­bori – așa cre­ezi sta­bi­li­ta­tea – dar să ex­ploa­tezi în mod con­cen­trat – așa se asi­gu­ră efi­cien­ța eco­no­mi­că.

5. Bun, dar cum poți ajun­ge la co­dru ne­re­gu­lat? Prin două mă­suri: (i) să ră­rești pă­du­rea trep­tat și cu mo­de­ra­ție pe mă­su­ră ce te apro­prii de vâr­sta de ex­ploa­ta­re și (ii) să lun­gești pe­ri­oa­da de ex­ploa­ta­re și re­ge­ne­ra­re. În pre­zent ră­ri­rea pă­du­rii în ul­ti­mii 30–40 de ani di­na­in­tea ex­ploa­tă­rii este in­ter­zi­să, pen­tru că așa erau nor­me­le teh­ni­ce an­te­ri­oa­re, ele luau în con­si­de­ra­re doar co­drul re­gu­lat. No­u­ta­tea no­i­lor nor­me e că per­mi­te ră­ri­rea în ul­ti­ma par­te a vie­ții pă­du­rii (în pro­cen­te foar­te mici, cam 5–7% din ar­bori la fi­e­ca­re 20 de ani, dar doar dacă pă­du­rea este dea­să) până aproa­pe de vâr­sta ex­ploa­tă­rii. Se vor crea ast­fel în pă­du­rea ră­ri­tă șanse să apa­ră pri­me­le sem­ne ale noii ge­ne­ra­ții. Apoi, când se de­clan­șea­ză lu­cră­ri­le de ex­ploa­ta­re, aces­tea ar pu­tea fi în­tin­se pe du­ra­te mai mari, de 30–40 de ani față de 15–20 de ani cum se face în pre­zent. Asta în­seam­nă că di­fe­ren­țe­le de vâr­stă în­tre pu­ieți vor în­ce­pe să cre­as­că, pă­du­rea va fi mai pu­țin re­gu­la­tă, dar mai sta­bi­lă.

6. M‑am luat cu vor­ba și era să uit să men­țio­nez că aces­te ră­ri­turi târ­zii nu se apli­că di­rect, doar pen­tru că sunt re­gle­men­ta­te de niș­te nor­me teh­ni­ce, ci tre­bu­ie să pre­vă­zu­te de ame­na­ja­men­te­le sil­vi­ce, adi­că de pla­nu­ri­le de ma­na­ge­ment ale pă­du­rii. Iar aces­te pla­nuri se în­toc­mesc o dată la zece ani, deci abia pes­te zece ani vom ve­dea efec­te­le aces­tor nor­me la sca­ra în­tre­gu­lui fond fo­res­ti­er din Ro­mâ­nia.

7. Deci tot de­ran­jul stâr­nit de un agent ver­de și‑o te­le­vi­ziu­ne de scan­dal sunt, de fapt, o furt­u­nă într-un pa­har cu apă. Nor­me­le teh­ni­ce des­pre care țipă ei că‑s fă­cu­te pen­tru nu știu cine, exis­tau și îna­in­te. Acum s‑au adus doar niș­te ajus­tări din per­spec­ti­va pe care v‑am povestit‑o. Și, în prin­ci­piu, ar tre­bui să adu­că îm­bu­nă­tă­țiri mo­du­lui de gos­po­dă­ri­re a pă­du­ri­lor. Te­o­ria cum că se vor ex­tra­ge ast­fel 3 mi­li­oa­ne de me­tri cubi de lemn în plus e o pros­tie – mai în­tâi pen­tru că ni­meni nu are deo­cam­da­tă o sta­tis­ti­că fun­damen­ta­tă a vo­lu­mu­lui de lemn re­zul­tat din ră­ri­tu­ri­le su­pli­men­ta­re, iar în al doi­lea rând pen­tru că nu e vor­ba de nici un me­tru cub de lemn în plus: ce se ex­ploa­tea­ză la ră­ri­tu­ri­le su­pli­men­ta­re se sca­de din ce se ex­ploa­ta la fi­nal, căci nu exis­tă niș­te lemn care mi­ra­cu­los se în­mul­țeș­te pre­cum pâi­ni­le și peș­tii din pa­ra­bo­la lui Ii­sus. Ar­bo­rii pe care îi tai la 90 de ani, nu‑i mai poți tăia încă o dată la 120 de ani. Ele­men­ta­ry, my dear Wat­son!1

8. În fi­nal, tre­bu­ie să știți că pro­ble­ma lu­cră­ri­lor de în­gri­ji­re și mai ales a ră­ri­tu­ri­lor e mult mai com­pli­ca­tă de­cât am prezentat‑o eu aici. Fir­me­le de ex­ploa­ta­re re­fu­ză de mul­te ori să cum­pe­re lem­nul din ră­ri­turi, pen­tru că ex­ploa­ta­rea e di­fi­ci­lă, lem­nul e mă­runt și nu prea se vin­de de­cât la fa­bri­ci­le care toa­că lemn sau la po­pu­la­ție ca lemn de foc, deci cu pre­țuri mici. Și, de mul­te ori pă­du­ri­le care tre­bu­ie ră­ri­te sunt de­par­te de dru­mu­ri­le fo­res­ti­e­re, deci e cos­ti­si­tor și sco­sul lem­nu­lui. Dar lu­cră­ri­le tre­bu­ie fă­cu­te, iar pro­ble­ma asta atâr­nă pe ume­rii ad­mi­nis­tra­to­ri­lor de pă­duri, care sunt obli­gați să res­pec­te nor­me­le teh­ni­ce.

Sper că v‑am lă­mu­rit cum e cu ră­ri­tu­ri­le, ca să nu vă lu­ați după toa­te pros­ti­i­le pe care le de­bi­tea­ză unii și al­ții prin pre­să și la te­le­vi­zor. Și încă un pont: se tot vor­beș­te de pă­duri vir­gi­ne în ul­ti­ma vre­me. Exis­tă și o glu­mă care zice că de­fi­ni­ția pă­du­rii vir­gi­ne sună așa: o pă­du­re în care mâna omu­lui n‑a pus nici­o­da­tă pi­cio­rul. Dar când mai au­ziți de pă­duri vir­gi­ne sau când ajun­geți prin vre­u­na care e ca­ta­lo­ga­tă așa, ui­tați-vă la di­fe­ren­țe­le de vâr­stă ale ar­bo­ri­lor. Dacă mai toți sunt de ace­eași vâr­stă, e clar că pe-aco­lo a tre­cut cân­d­va to­po­rul. Deci e vir­gi­nă cam cum e și Ma­don­na când cân­tă Like a vir­gin. 😉

PS Dacă vreți să ci­tiți nor­me­le, le gă­siți aici. Dar aten­ție că‑s în lim­baj de spe­cia­li­ta­te, mam­bo-jam­bo sil­vic. 🙂

  1. Dacă n‑ați au­zit de ex­pre­sia asta, aflați că îi apar­ți­ne lui Sher­lo­ck Hol­mes, ce­le­brul de­tec­tiv, care își în­che­ia în acest mod ex­pli­ca­ți­i­le asu­pra unor as­pec­te ab­so­lut evi­den­te din punct de ve­de­re lo­gic , adresân­du-se asis­ten­tu­lui său Wat­son. []

12 comentarii

Eu 4 septembrie 2016 Răspunde

.…..bu­ni­sor articolul,dar dpm­dv exis­ta un semn de intrebare.arboretele la care ra­ri­tu­ri­le au fost fi­na­li­za­te, pana la in­ce­pe­rea apli­ca­rii tratamentelor,sunt sa zicem,in sta­re de repaus,poti re­col­ta doar igiena.dupa no­i­le nor­me dai drep­tul de a re­col­ta continuu.rezulta ca in pri­mii ani,dupa ce se vor pune in prac­ti­ca no­i­le nor­me, vei avea ace­sul la o par­te din masa lem­noa­sa ce era oa­re­cum blocata,marind ast­fel po­si­bi­li­ta­tea anuala.de acest lu­cru te bu­curi ca­ti­va ani pana se echi­li­brea­za treaba.pe ter­men scurt ai mai mult lemn,mai mul­te venituri.…pe ter­men lung,pierzi din cres­te­rea ce ai fi inregistrat‑o in anii de repaus,faci ex­ploa­ta­rea greoaie,tehnic si econ,afectezi so­lul si semintisul,etc.in con­clu­zie sper sa nu se aplice:‘traieste clipa’,sa poti taia cat mai mult si cat mai repede,nu stii ce se in­tam­pla pana maine.vazand par­tea buna,intradevar vei ob­ti­ne o di­ver­si­ta­te mai mare in arborete,deci o sta­bi­li­ta­te ridicata.era sa uit,chiar daca ame­na­ja­men­te­le sunt va­la­bi­le zece ani,cu o lege,om,oug,sau ce o fi,imediat se re­zol­va.

Mihai 11 martie 2017 Răspunde

Daca s‑ar pre­comp­ta vo­lu­me­le din vo­lu­me­le deja pro­pu­se la ta­ie­re de­fi­ni­ti­va nu ar apa­tea deze­chi­li­brul de care spu­neti, dar ma in­do­iesc ca nu vor sari unii sa ape­re se­min­ti­su­ri­le va­lo­roa­se ce tre­bu­iesc eli­be­ra­te. Aici nu vorm­bin de com­pen­sari cu ta­ieri rase pen­tru ca in zona de deal nu sunt ra­si­noa­se iar ama­na­rea sub­sti­tu­i­ri­lor nu pare o idee buna. Suna bine, dar si eu cred ca pe ter­men scurt se va aten­ta la fon­dul fo­res­ti­er.

daniel 5 septembrie 2016 Răspunde

Ar fi mi­nu­nat daca te­les­pec­ta­to­rii de An­te­na 3 ar fi si ci­ti­tori ai aces­tui ar­ti­col. Ma in­do­iesc. Ori­cum, e de me­di­tat. In ce­e­ea ce pri­ves­te de­fi­ni­tia pa­du­rii vir­gi­ne, ca sa mai si ra­dem, va pot spu­ne, in cu­nos­tin­ta de ca­u­za, cine a dat aceas­ta “de­fi­ni­tie”, acum exact 40 de ani, in pe­ri­oa­da cand era elev la Li­ce­ul Fo­res­ti­er din Pia­tra Neamt, ca ras­puns la un ches­tio­nar prin care se so­li­ci­ta de­fi­ni­rea pa­du­rii vir­gi­ne. Mi‑a fost co­leg de cla­sa. Omul tra­ies­te, ul­ti­ma data era pa­du­rar la OS Tar­gu Neamt. Ul­te­ri­or “de­fi­ni­tia” lui a cir­cu­lat ca glu­ma si, re­cu­nosc, m‑am fa­cut “vi­no­vat” in mare ma­su­ra de pro­pa­ga­rea ei. Ace­la­si ches­tio­nar in­tre­ba ele­vii “din ce mo­tiv v‑ati ales me­se­ria de sil­vi­cul­tor?”. Ace­la­si elev a ras­puns: “Pen­tru ca am con­si­de­rat ca in sil­vi­cul­tu­ra se poa­te man­ca o pai­ne mai buna”. Sa mai fie oare de ac­tu­a­li­ta­te ras­pun­sul?

apanteles 9 septembrie 2016 Răspunde

A ex­pli­ca pro­ble­me de sil­vi­cul­tu­ra in scur­te pre­zen­tari sau ar­ti­co­le e foar­te di­fi­cil. Nu poti fur­ni­za toa­te de­ta­li­i­le pen­tru a fi in­te­les de cei care au no­tiuni de sil­vi­cu­tu­ra doar de pe fo­ru­mu­ri­le de so­ci­a­li­za­re. In­tra­de­var ta­ie­ri­le de igie­na (con­tro­ver­sa­te de alt­fel si ele) apli­ca­te in “sta­rea de re­pa­os” men­tio­na­ta in pri­mul co­men­ta­riu, con­duc cam la ace­e­si can­ti­ta­te de lemn ex­tras prin noua pro­pu­ne­re de apli­ca­re a “ra­ri­tu­ri­lor in­tar­zi­a­te” cu sin­gu­ra di­fe­ren­ta ca in­ter­ven­tia este anu­a­la (deci cu­mu­lat in 20 de ani ar re­pre­zen­ta ca prin igie­na se ex­trag cir­ca 20 mc pe ha prin ur­ma­re cir­ca 5% din vo­lu­mul me­diu la ha – adi­ca tot cat s‑ar ex­tra­ge si prin apli­ca­rea ra­ri­tu­ri­lor pro­pu­se prin nor­me­le in dis­cu­tie!) Din ex­pe­rien­ta, pot afir­ma ca a te “plim­ba” in fi­e­ca­re an printr‑o pa­du­re taind cate o cre­an­ga e mult mai da­u­na­tor de­cat o in­ter­ven­tie la ca­ti­va ani (7 – 15 ani). De fi­e­ca­re data cand ai de fa­cut o ta­ie­re tre­bu­ie sa “cre­ezi” ac­ces la ar­bo­rii de ex­ploa­tat, ceea ce in­sem­na risc spo­rit sa zdre­les­ti ar­bo­rii care ra­man pe pi­cior (ce vor fi ta­iati la in­ter­ven­ti­i­le ul­te­ri­oa­re), dis­tru­ce­rea sem­nis­ti­su­lui in­sta­lat in une­le zone etc.
Dis­cu­tii pen­tru di­ver­se so­lu­tii teh­ni­ce exis­ta si in­tre spe­cia­lis­tii sil­vici, dar ma­car in ca­drul aces­tor dis­cu­tii poti fo­lo­si di­ver­si ter­meni teh­nici si ar­gu­men­te teh­ni­ce din di­ver­se ma­nu­a­le si pu­bli­ca­tii si de ce nu din ex­pe­rien­ta pro­prie sau din ex­pe­rien­ta al­tor co­legi. Cand abor­dezi ace­ea­si pro­ble­ma in dis­cu­tii sau pre­zen­tari in fata unor per­so­ne prea pu­tin fa­mi­li­a­ri­za­te cu do­me­ni­ul fo­res­ti­er, sau fara ex­pe­rien­ta prac­ti­ca de mul­te ori re­a­li­za­ezi ca tre­bu­ie sa in­cepi cu ex­pli­ca­ti­i­le de la nivel de baza ca sa poti sa te faci in­te­les.
Sil­vi­cul­tu­ra e mult mai com­ple­xa de­cat isi ima­gi­nea­za multi – de ace­ea in timp un sil­vi­cul­tor se for­meza pe unul ma­xim dou do­me­nii (nu ca nu ar avea ha­bar de toa­te, dar a cu­nos­te foar­te bine un do­me­niu ne­ce­si­ta timp) de mul­te ori am avut dis­cuti cu co­legi sil­vici care nu au lu­crat nici­o­da­ta in pro­tec­tia pa­du­ri­lor (doar ce au in­va­tat in urma cu ani buni in fa­cul­ta­te) dar su­fe­reau de pa­re­rei si fa­ceau afir­ma­tii care mai de care mai hi­la­re. De ace­ea eu evit po­le­mi­ci­le in dis­cu­tii pe anu­mi­te teme sil­vi­ce daca nu am cu­nos­tin­te su­fi­cien­te ast­fel in­cat sa nu ma fac de ras. De ace­ea nu in­te­leg cum une­le per­soa­ne su­fe­ra de pa­re­rei, de mul­te ori la un post tv sau in pre­sa, fara sa aibe no­tiuni de baza des­pre su­biec­tul di­cu­tat ! Dar in ziua de azi im­po­tant e sa ai tu­peu ! Nu con­tea­za ce pros­ti de­bi­tezi, im­po­tant e sa ga­ses­ti nis­te gura cas­ca mai ne­s­ti­u­tori ca tine si sa ii faci sa cre­a­da ce esti sa­vant de re­nu­me mondi­al !

Mihai 11 martie 2017 Răspunde

Avan­ta­jul ta­ie­ri­lor de igie­na este ca daca nu sunt ne­ce­sa­re nu le faci. Even­tu­al daca daca nu au fost exe­cu­ta­te sa se per­mi­ta in al 10 lea an ex­tra­ge­rea a 10 mc /ha chiar daca nu sunt ne­ce­sa­re si bi­ne­in­te­les daca nu au fost ac­ci­den­ta­le aco­lo. Te­o­re­tic ar pu­tea fi ok, prac­tic se va acor­da oca­zia exer­ci­ta­rii unor abu­zuri si efec­tul ar pu­tea fi in­vers.

ionut 12 octombrie 2016 Răspunde

boss, ti­nand cont ca esti mem­bru in CA Rom­sil­va si ca anul asta ai si can­di­dat pen­tru pos­tul de di­rec­tor ge­ne­ral si con­si­li­ul de ad­mi­nis­tra­re—- mai bine te ab­tii sa scrii des­pre lu­cru­ri­le as­tea.
e evi­dent a cui par­te o tii si de ce.

Sorin Sfirlogea 12 octombrie 2016 Răspunde

Boss, n‑am can­di­dat la di­rec­tor ge­ne­ral. Și nu văd de ce să mă ab­țin. Am drep­tul la opi­nia mea. Și nu tre­bu­ie să cer voie. Iar des­pre par­tea cui o țin, ar tre­bui sa te pro­nunți după ce ai ști ce pro­ble­me pun în CA apro­po de su­biec­te­le as­tea. Ai fi pro­ba­bil sur­prins.

Agent Green 12 octombrie 2016 Răspunde

so­ri­ne­le tot cu min­ciu­ne­le ai ra­mas 🙂 se vede de la o pos­ta, for­ma­tul tau de ta­ie­tor de lemne…si lasa vra­je­a­la… per­soa­na de mai sus are drep­ta­te… stim noi mai bine cum stau lu­cru­ru­i­le, daca do­res­ti iti dau si do­cu­men­te… antena3 intr-ade­var e o la­tri­na, dar nu tre­bu­ie in­ju­ra­ta cand spu­ne si lu­cru­rui co­rec­te, ori tu in or­bi­rea ta ai ajuns sa nu mai gan­des­ti co­rect

Sorin Sfirlogea 12 octombrie 2016 Răspunde

Avem plă­ce­rea de a ne fi cu­nos­cut? Că nu pri­cep de ce “tot cu min­ciu­ne­le am ră­mas”. Sunt eu orb? Sau poa­te nu știți des­pre ce vor­biți? Va pro­voc să avem un di­a­log în ter­meni de sil­vi­cul­tu­ră pe su­biec­te­le as­tea. Că de dat din gură e sim­plu când cei că­ro­ra te adre­sezi nu pri­cep un su­biect. Deci la obiect, dom­nu­le agent. Vreau să văd do­cu­men­te. Eu am avut o abor­da­re din per­spec­ti­vă pro­fe­sio­na­lă. Demontați‑o cu ar­gu­men­te sil­vi­ce, nu cu adre­sări obrăz­ni­cuțe și jig­niri gra­tu­i­te. Mă rog, dacă sun­teți în sta­re…

Eduard 13 octombrie 2016 Răspunde

Dl Sfar­lo­gea, dvs in­cer­cati sa adu­ceti ar­gu­men­te va­li­de pen­tru o de­fri­sa­re co­rec­ta. Ci­fre­le insa (si ui­tati-va pe ima­gi­ni­le din sa­te­lit pe globalforestwatch.com) ara­ta alt­ce­va. Ara­ta me­ga­de­zas­trul din Ro­ma­nia. Se taie in pros­tie (cu acte si fara acte) la­sand in urma pe­i­sa­je dem­ne de fil­me hor­ror. De ase­me­nea mai lasa in spa­te si sefi de ocoli sil­vici, pa­du­rari si di­rec­tori pu­trezi de bo­gati (pro­por­tio­nal cu func­tia). Cli­ma in­ce­pe sa se schim­be in Ro­ma­nia (nu stiu daca ati ob­ser­vat, dar ve­ri­le de­vin din ce in ce mai se­ce­toa­se iar ier­ni­le fara za­pezi. Pa­du­ri­le pe lan­ga ro­lul lor de baza, mai au un rol ex­trem de im­por­tant: trans­for­ma CO2-ul in O2, cre­ea­za ploi lo­ca­le (https://www.youtube.com/watch?v=Y3OWgb0Bv‑A) si tin umeze­a­la so­lu­lui ! Daca ati stu­dia mai bine, ati ve­dea ca me­ga­de­fri­sa­ri­le din pa­du­ri­le ama­zo­nie­ne, au con­tri­bu­it la de­ser­ti­fi­ca­rea Ca­li­for­ni­ei (de 5 ani nu a mai plo­u­at aco­lo https://www.nasa.gov/sites/default/files/earth20140225-full.jpg). Se cere im­pe­ra­tiv o in­ter­zi­ce­re to­ta­la a ex­ploa­ta­rii pa­du­ri­lor pe un temren mare de ani, re­fa­ce­rea pa­du­ri­lor fo­res­ti­e­re, cre­a­rea de iri­ga­tii in pen­tru te­re­nu­ri­le agri­co­le ori alt­fel ne in­drep­tam spre o de­ser­ti­fi­ca­re (http://www.romaniatv.net/sudul-romaniei-se-transforma-in-desert-video_37690.html ). si nu ui­tati , daca in 90 noi aveam 36% din su­pra­fa­ta Ro­ma­niei im­pa­du­ri­ta , acum mai avem doar 26% ! Bu­cu­res­ti­ul de ase­me­nea a pier­dut 1800 hec­ta­re de pa­du­re !!! (http://www.green-report.ro/bucurestiul-a-pierdut-50-din-suprafata-verde-in-ultimii-25-de-ani/ ) asa ca sa nu mai vor­bim de cum s‑ar de­fri­sa co­rect ci mai de­gra­ba de cum s‑ar re­plan­ta co­rect !

Sorin Sfirlogea 14 octombrie 2016 Răspunde

1. Eu nu aduc ar­gu­men­te pen­tru nici o de­fri­șa­re. De­fri­șa­rea (teh­nic vor­bind) este ope­ra­ția de în­lă­tu­ra­re com­ple­tă a pă­du­rii cu sco­pul schim­bă­rii ca­te­go­ri­ei de fo­lo­sin­ță a te­re­nu­lui. Mai pe ro­mâ­neș­te, în­seam­nă desfi­in­ța­rea de­fi­ni­ti­vă a pă­du­rii. În Ro­mâ­nia nu avem o su­pra­fa­ță mare de­fri­șa­tă. Avem tă­ieri rase, ceea ce e alt­ce­va. În urma tă­ie­rii rase se va re­in­sta­la pă­du­rea. Dacă e o mână de sil­vi­cul­tor aco­lo, se va asi­gu­ra pre­zen­ța spe­ci­i­lor va­lo­roa­se (fag, ste­jar, pal­tin, fra­sin, ci­reș, mo­lid, brad – func­ție de zona unde se află pă­du­rea). Dacă nu, vor creș­te spe­ci­i­le in­va­da­toa­re: săl­cii, plop, mes­tea­căn, car­pen, arini șamd.

2. Vă con­tra­zi­ceți. Mă in­vi­tați să văd ci­fre­le le­ga­te de tă­ieri ile­ga­le. Nu exis­tă ci­fre ofi­ci­a­le și co­rec­te. Ni­meni nu știe exact cât s‑a tă­i­at ile­gal, pen­tru că nu s‑a fă­cut nici un fel de stu­diu se­ri­os. Unii se uită pe niș­te ima­gini din sa­te­lit și trag con­clu­zii pe baza a ceea ce văd, apoi ex­tra­po­lea­ză. Pre­ci­zia este foar­te sla­bă însă. Tot ce știm e că se taie ile­gal, că tă­ie­ri­le ile­ga­le se con­cen­trea­ză în spe­cial în pă­du­ri­le pro­pri­e­ta­te pri­va­tă și că sta­tul – prin po­li­ti­cieni – a fă­cut o gre­șe­a­lă ma­jo­ră re­tro­ce­dând ne­con­tro­lat pă­du­ri­le că­tre oa­meni. Un­ga­ria a dat foș­ti­lor pro­pri­e­tari de pă­duri ac­țiuni de stat și a păs­trat pă­du­ri­le sub con­trol. Ca de obi­cei au fost mai deș­tepți ca noi.

3. După 9 ani de stu­dii sil­vi­ce, li­ceu și fa­cul­ta­te, cre­deți că e ca­zul să-mi ți­neți o pre­le­ge­re des­pre ro­lul pă­du­ri­lor?

4. De­șer­ti­fi­ca­rea nu e ca­u­za­tă de tă­ie­ri­le ile­ga­le din pă­du­ri­le ro­mâ­nești. Fe­no­me­nul e mult mai larg și are le­gă­tu­ră cu schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce ge­ne­ra­te de în­că­l­zi­rea pla­ne­ta­ră. Dacă de­fri­șăm (adi­că dacă desfi­in­țăm pă­du­ri­le) am­pli­fi­căm fe­no­me­nul, de acord. Dar re­pet, în Ro­mâ­nia nu se de­fri­șea­ză, ci se ex­ploa­tea­ză ile­gal. În urma tă­ie­ri­lor ile­ga­le apa­re pă­du­re de obi­cei, mai proas­ta ca­li­ta­tiv, pen­tru că pro­pri­e­ta­rii care au co­mis abu­zul nu vor să plă­teas­că lu­crări sil­vi­ce de ca­li­ta­te.

5. Ar­ti­co­lul ăsta este des­pre ră­ri­turi. Care sunt niș­te lu­crări sil­vi­ce im­por­tan­te. Și are le­gă­tu­ră cu ne­vo­ia de a asi­gu­ra pă­du­ri­lor o struc­tu­ră mai sta­bi­lă. Ex­ploa­ta­rea prin ră­ri­turi până la vâr­ste mai îna­in­ta­te nu ge­ne­rea­ză de­fri­șări și nici tă­ieri ile­ga­le. E vor­ba de a ex­tra­ge 5–7% din vo­lum cu sco­pul de a fa­vo­ri­za pro­duc­ția de lemn de ca­li­ta­te și de­ma­ra­rea tim­pu­rie a re­ge­ne­ră­rii na­tu­ra­le. În­țe­le­geți asta?

Con­clu­zie: ames­te­cați tot fe­lul de idei și iese un fel de borș. Cam asta fac și une­le te­le­vi­ziuni și di­verși oa­meni, cu sco­pul de a face tămbă­lău pe tema pă­du­ri­lor. Și acest tămbă­lău nu are de­cât un sin­gur țel: opri­rea to­ta­lă a ex­ploa­tă­ri­lor de lemn în Ro­mâ­nia. De ce? Nu știu. Exis­tă pes­te 150.000 de ro­mâni care tră­iesc de pe urma in­dus­tri­ei lem­nu­lui. Ce vor face ei? Exis­tă o ne­vo­ie anu­a­lă de 10–12 mi­li­oa­ne mc de lemn de foc. În con­struc­ții se fo­lo­seș­te de ase­me­nea mult lemn. De unde îl vom lua? Im­por­tăm? Cu ce cos­turi? Ten­ta­ția fur­tu­lui de lemn din pă­du­re nu va dis­pă­rea. Păzim non-stop pă­du­ri­le? Cu ce bani, pen­tru că nu vom mai avea ve­ni­tu­ri­le din vân­za­rea lem­nu­lui? Plă­teș­te ci­ne­va sa­la­ri­ul ce­lor care fac pază? Aș pu­tea con­ti­nua în­tre­bă­ri­le, la care toți cei care se cla­mea­ză mari apă­ră­tori ai pă­du­rii n‑au răs­pun­suri con­cre­te.

Padurarul 13 martie 2017 Răspunde

Esti TOTAL ne­in­for­mat. Dar iti dai cu pa­re­rea. De ex. Unde 36% FF in 1990 ?? In rest esti una var­za mare !!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: