Cum să ne apărăm țara

În ziua de azi Ro­mâ­nia are o ar­ma­tă pro­fe­si­o­nis­tă. Cel pu­țin pe hâr­tie așa stau lu­cru­ri­le. Avem sol­dați plătiți des­tul de bine, se pare, ca să ne asi­gu­re in­te­gri­ta­tea ță­rii. Cât de bine do­tați sunt? Păi nu prea cine știe ce, mai ales dacă so­co­tim unde a ajuns azi teh­no­lo­gia. Dar vor­ba e că nu ne mai ba­zăm pe Mi­ti­că și Ge­or­gi­că, re­cru­tați cu ar­ca­nul, care fac ar­ma­ta doar pen­tru că n‑au în­co­tro și n‑au gă­sit pi­le­le ne­ce­sa­re ca să fie de­cla­rați inapți. Stăm ceva mai bine.

Și mă gân­deam că stra­te­gia mi­li­ta­ră a Ro­mâ­ni­ei ar pu­tea be­ne­fi­cia de o îm­bu­nă­tă­ți­re ma­jo­ră. Dacă tot avem mi­li­tari pro­fe­si­o­niști, ce-ar fi să îm­păr­țim țara în niș­te par­ce­le apro­xi­ma­tiv ega­le și să dăm fi­e­ca­re par­ce­lă în gri­ja unui mi­li­tar. Fi­e­ca­re să fie răs­pun­ză­tor de apă­ra­rea par­ce­lei res­pec­ti­ve, deci dacă vine ina­mi­cul se lup­tă cu el, iar dacă ina­mi­cul tre­ce în par­ce­la ve­ci­nă se poa­te re­la­xa, e trea­ba al­tui mi­li­tar. Și din când în când le fa­cem câte‑o in­spec­ție să ve­dem dacă to­tul e în re­gu­lă. Iar dacă nu e, cal­cu­lăm pa­gu­be­le care s‑au cre­at și le re­ți­nem din sol­dă, ca să ne luăm ba­nii îna­poi și să ară­tăm că nu to­le­răm le­nea și in­com­pe­ten­ța, nu? Bi­ne­în­țe­les, mi­li­ta­rii res­pec­tivi vor lu­cra doar 40 de ore pe săp­tămâ­nă, 8 ore pe zi și vor fi li­beri sâm­bă­ta și du­mi­ni­ca. Dar, dacă du­ș­ma­nul se în­fil­trea­ză și face pră­păd când ei dorm, nu ne pri­veș­te pe noi, e vina lor. Să fie vi­gi­lenți, dom’ne!

E o tâm­pe­nie per­fec­tă ceea ce spun, nu‑i așa? Nu poți să îm­parți o țară în bu­că­țe­le și să trans­feri unor per­soa­ne res­pon­sa­bi­li­tă­ți­le tale ca stat. Da, sunt de acord. Am glu­mit când am pro­pus asta pen­tru că ori­ci­ne își dă sea­ma că e o gre­șe­a­lă foar­te mare. Sau nu e?

În ziua de azi Ro­mâ­nia are o sil­vi­cul­tu­ră pro­fe­si­o­nis­tă. Cel pu­țin pe hâr­tie așa stau lu­cru­ri­le. Avem pro­fe­si­o­niști plătiți des­tul de bine, se pare, ca să ne asi­gu­re in­te­gri­ta­tea pă­du­ri­lor. Cât de bine do­tați sunt? Păi nu prea cine știe ce, mai ales dacă so­co­tim unde a ajuns azi teh­no­lo­gia. Vor­ba e că încă ne mai ba­zăm pe Mi­ti­că și Ge­or­gi­că, plătiți cu două că­ru­țe de lem­ne, care fac pe in­for­ma­to­rii și ne spun cine a mai in­trat în pă­du­re și cu ce a ie­șit de acolo.

Și mă gân­deam că stra­te­gia de pază a pă­du­ri­lor este una ex­ce­len­tă. Pen­tru că avem sil­vi­cul­tori pro­fe­si­o­niști, am îm­păr­țit pă­du­rea în niș­te par­ce­le apro­xi­ma­tiv ega­le și am dat fi­e­ca­re par­ce­lă în gri­ja unui pă­du­rar. Fi­e­ca­re să fie răs­pun­ză­tor de paza can­to­nu­lui res­pec­tiv, deci dacă vine ho­țul se lup­tă cu el, iar dacă ho­țul tre­ce în can­to­nul ve­cin se poa­te re­la­xa, e trea­ba al­tui pă­du­rar. Și din când în când le fa­cem câte‑o in­spec­ție să ve­dem dacă to­tul e în re­gu­lă. Iar dacă nu e, cal­cu­lăm pa­gu­be­le care s‑au cre­at și le re­ți­nem din sa­la­riu, ca să ne luăm ba­nii îna­poi și să ară­tăm că nu to­le­răm le­nea și in­com­pe­ten­ța, nu? Bi­ne­în­țe­les, pă­du­ra­rii res­pec­tivi vor lu­cra doar 40 de ore pe săp­tămâ­nă, 8 ore pe zi și vor fi li­beri sâm­bă­ta și du­mi­ni­ca. Dar, dacă ho­ții se în­fil­trea­ză și fură când ei dorm, nu ne pri­veș­te pe noi, e vina lor. Să fie vi­gi­lenți, dom’ne!

Pa­ra­do­xal, deși când e vor­ba de apă­ra­rea ță­rii sta­tul cre­de că me­to­da asta cu îm­păr­ți­rea res­pon­sa­bi­li­tă­ții că­tre niș­te an­ga­jați e o tâm­pe­nie cla­ră, pen­tru apă­ra­rea pă­du­rii ace­lași stat ro­mân so­co­teș­te că acest mo­del este cel mai ni­me­rit. E mai pu­țin im­por­tan­tă pă­du­rea de­cât țara? Pu­tem să tra­tăm cu mai pu­ți­nă aten­ție na­tu­ra care ne ține în via­ță și ne asi­gu­ră me­di­ul în care pu­tem trăi? Evi­dent, nu.

Con­clu­zia mea? Sta­tul ro­mân e ori in­com­pe­tent, ori rău in­ten­țio­nat. Ori ambele.