Să oprim exploatarea pădurilor (III)

Ar contribui stoparea completă exploatării pădurilor la lupta împotriva actualelor schimbări climatice? Dacă numai luăm lemn din pădure, vom opri fenomenul de încălzire globală?


În pri­mul epi­sod al aces­tei mini-se­rii de ar­ti­co­le am pri­vit pro­ble­ma ex­ploa­tă­rii pă­du­ri­lor din per­spec­ti­va efec­te­lor ime­di­a­te asu­pra ca­li­tă­ții vie­ții noas­tre și am în­cer­cat să ex­plic că e prac­tic im­po­si­bil să avem un me­diu mai să­nă­tos în ora­șe – aco­lo unde sun­tem ma­jo­ri­ta­tea din­tre noi – doar prin sto­pa­rea to­ta­lă a ex­ploa­tă­rii lem­nu­lui. În al doi­lea epi­sod am tre­cut în re­vis­tă con­se­cin­țe­le eco­no­mi­ce ne­ga­ti­ve ale unei ast­fel de mă­suri dras­ti­ce. A ve­nit mo­men­tul să pri­vim aceas­tă idee și dintr‑o per­spec­ti­vă de mai lun­gă du­ra­tă: ar con­tri­bui sto­pa­rea ex­ploa­tă­ri­lor la lup­ta îm­po­tri­va schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce?

Ca să ne lă­mu­rim asu­pra răs­pun­su­lui co­rect să ne amin­tim câ­te­va lu­cruri de bază:

  • schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce se pro­duc ca ur­ma­re a unui fe­no­men de în­că­l­zi­re glo­ba­lă a pla­ne­tei din ca­u­za ga­ze­lor cu efect de seră, din­tre care bi­o­xi­dul de car­bon este cel mai sem­ni­fi­ca­tiv
  • avem ne­vo­ie de două lu­cruri:
    • să re­du­cem emi­si­i­le de CO2
    • să ab­sor­bim și să sto­căm cât mai mult din ex­ce­den­tul de CO2 din at­mosfe­ră

Să în­ce­pem cu al doi­lea obiec­tiv: cum ab­sor­bim CO2 din at­mosfe­ră? Mama na­tu­ră a re­zol­vat deja pro­ble­ma asta. Pro­ce­sul de fo­to­sin­te­ză exact asta face: con­su­mă bi­o­xid de car­bon și apă, fo­lo­seș­te ener­gia so­la­ră și pro­du­ce bi­o­ma­să (lemn, frun­ze etc) și oxi­gen. În pă­du­re asta în­seam­nă că ar­bo­rii cresc și pro­duc lemn. Cu cât mai mult lemn, cu atât mai mult car­bon luat din at­mosfe­ră.

Dar pă­du­rea nu doar con­su­mă bi­o­xid de car­bon, ci și ema­nă. Frun­ze­le moar­te din fi­e­ca­re toam­nă, lem­nul care cade la pământ, ve­ge­ta­ția care în fi­e­ca­re toam­nă moa­re și se des­com­pu­ne, toa­te sunt emi­sii de CO2, dar sunt mult mai mici de­cât acu­mu­la­rea anu­a­lă. De la o vâr­stă în­co­lo însă, când pă­du­rea îm­bă­trâ­neș­te, ar­bo­rii bă­trâni și mari în­cep să cadă și să se des­com­pu­nă, iar emi­si­i­le ajung să se apro­pie de va­loa­rea acu­mu­lă­ri­lor. Pă­du­rea bă­trâ­nă are o ba­lan­ță de car­bon mai aproa­pe de zero: ab­soar­be car­bon mai pu­țin, și emi­te des­tul de mult. Am sim­pli­fi­cat în­tre­gul fe­no­men, dar v‑am dat o ima­gi­ne apro­pi­a­tă de re­a­li­ta­te și a vă face să în­țe­le­geți că o pă­du­re bă­trâ­nă nu este cea mai bună me­to­dă de a ab­sor­bi ra­pid bi­o­xid de car­bon.

Dim­po­tri­vă, o pă­du­re tâ­nă­ră acu­mu­lea­ză foar­te mult CO2 pe care îl sto­chea­ză apoi în trun­chiuri, ră­dă­cini și crengi sub for­mă de lemn. Asta în­seam­nă că, pen­tru a ab­sor­bi CO2 din at­mosfe­ră, nu de mai mul­te pă­duri bă­trâ­ne avem ne­vo­ie, ci de pă­duri ti­ne­re.

Con­clu­zia nu este că tre­bu­ie să tă­iem toa­te pă­du­ri­le bă­trâ­ne ca să por­nim une­le ti­ne­re și să acu­mu­lăm mai mult CO2 din at­mosfe­ră. Pă­du­ri­le bă­trâ­ne au și alte ro­luri, la fel de im­por­tan­te, le­ga­te de flo­ră și fa­u­nă, de echi­li­brul eco­sis­te­me­lor na­tu­ra­le etc. Tot ce spun aici este că avem ne­vo­ie și de pă­duri ti­ne­re ca să ab­sor­bim CO2 și că asta se poa­te face nu­mai dacă ex­ploa­tăm lem­nul, ra­țio­nal și sus­te­na­bil.

Dar, să ne în­țe­le­gem: sim­pla ex­ploa­ta­re a pă­du­ri­lor nu re­zol­vă pro­ble­ma în to­ta­li­ta­te, căci mai e și ce­lă­lalt as­pect al său, res­pec­tiv re­du­ce­rea emi­si­i­lor de CO2. Aici nu vă voi ține o di­zer­ta­ție des­pre ce pu­tem face fi­e­ca­re din­tre noi prin schim­ba­rea obi­ce­iu­ri­lor noas­tre (re­nun­ța­rea la plas­tic, co­lec­ta­re se­lec­ti­vă a de­șe­u­ri­lor, re­ci­cla­re, efi­cien­ță ener­ge­ti­că etc), dar am să vă rea­min­tesc că sun­tem foar­te de­fi­ci­tari la aces­te as­pec­te.

Să ve­dem însă ce se poa­te face pen­tru acest obiec­tiv din per­spec­ti­va lem­nu­lui. E des­tul de sim­plu și de lo­gic: tre­bu­ie să tri­mi­tem cât mai pu­țin CO2 sto­cat în lemn îna­poi în at­mosfe­ră. Să re­du­cem con­su­mul de lemn de foc, să re­ci­clăm hâr­tia și car­to­nul. Să fa­vo­ri­zăm uti­li­za­rea lem­nu­lui în obiec­te de fo­lo­sin­ță în­de­lun­ga­tă, cum ar fi con­struc­ți­i­le din lemn, mo­bi­li­er din lemn cât mai pu­țin pre­lu­crat șamd. În acest fel CO2 care s‑a acu­mu­lat în lemn nu se în­toar­ce ime­di­at în at­mosfe­ră, ci rămâ­ne sto­cat lung timp în obiec­te uti­le.

Alt­fel spus: vă în­gri­jo­rea­ză schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce? Atunci:

  • Să pro­mo­văm un pro­gram na­țio­nal de în­cu­ra­ja­re și sus­ți­ne­re a con­struc­ți­i­lor din lemn. De ce tur­năm atâ­tea be­toa­ne, când știm că fa­bri­ca­rea be­to­nu­lui ge­ne­rea­ză un vo­lum foar­te mare de CO2?
  • Să fa­vo­ri­zăm uti­li­za­rea ori­un­de e po­si­bil a obiec­te­lor fă­cu­te din lemn. Pen­tru că alt­fel în­lo­cu­i­to­rul lem­nu­lui este în­tot­dea­u­na plas­ti­cul.
  • Să mi­li­tăm pen­tru in­tro­du­ce­rea unor sis­te­me de ar­de­re a lem­nu­lui cu ran­dament ri­di­cat, în loc de go­di­ne și sobe stră­mo­șești din lut, ca să fie ne­vo­ie de mai pu­țin lemn pen­tru în­că­l­zi­rea gos­po­dă­ri­i­lor.
  • Să gân­dim un pro­gram na­țio­nal de îm­bu­nă­tă­ți­re a efi­cien­ței ener­ge­ti­ce a ca­se­lor ro­mâ­ni­lor, ca să nu se mai pi­ar­dă ener­gia din ca­u­za proas­tei izo­la­ții ter­mi­ce.
  • Să gă­sim o so­lu­ție ca să nu se mai ar­dem lemn ver­de, ex­ploa­tat toam­na și ars iar­na, ci să tre­cem la pe­leți cu pu­te­re ca­lori­că mare. Așa vom re­du­ce po­lu­a­rea pe care o pro­du­cem și vom con­tri­bui cu ade­vă­rat la lup­ta îm­po­tri­va schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce.

La fi­nal, să re­ca­pi­tu­lăm:

  • ex­ploa­ta­rea pă­du­ri­lor ne aju­tă să în­ce­ti­nim pro­ce­sul de în­că­l­zi­re glo­ba­lă dacă este fă­cu­tă ra­țio­nal și sus­te­na­bil (și le­gal, bi­ne­în­țe­les), pen­tru că ge­ne­rea­ză pă­duri noi și ti­ne­re care ab­sorb ra­pid CO2 din at­mosfe­ră
  • uti­li­za­rea pe sca­ră lar­gă a lem­nu­lui în obiec­te de fo­lo­sin­ță în­de­lun­ga­tă ne aju­tă să scă­dem emi­si­i­le de CO2 pe care am re­u­șit să‑l ab­sor­bim prin pă­duri și cre­ea­ză po­si­bi­li­ta­tea de a ex­ploa­ta al­te­le pen­tru a con­ti­nua pro­ce­sul de acu­mu­la­re ra­pi­dă
  • uti­li­za­rea teh­no­lo­gi­i­lor mo­der­ne de ob­ți­ne­re a ener­gi­ei ne aju­tă să scă­dem emi­si­i­le de CO2, mi­c­șorând can­ti­ta­tea de lemn pe care o  ar­dem

* * *

Aveam de gând să în­chei cu acest epi­sod se­ria de ar­ti­co­le des­pre ex­ploa­ta­rea pă­du­ri­lor. Mi-am dat sea­ma însă că mai exis­tă o per­spec­ti­vă care tre­bu­ie ana­li­za­tă: cea po­li­ti­că. O las pen­tru al pa­tru­lea epi­sod.

4 comentarii

Agoston Dinu 29 aprilie 2020 Răspunde

De 30 ani tot vb sa oprim ta­ie­rea pa­du­ri­lor dar in za­dar !!!! Ce tre­bu­ie sa fa­cem sa se sto­pe­ze ta­ie­rea ! Stop de­fri­se­ri­lor !

Bratu Elena 30 aprilie 2020 Răspunde

Daca aveti ener­gie si po­si­bi­li­tati sa re­lu­ati se­ri­i­le de ar­ti­co­le chiar daca in pre­zent nu se re­mar­ca in­te­res pe aceas­ta te­ma­ti­ca. Ma­car cinci mi­nu­te de sil­vi­cul­tu­ra pe sap­ta­ma­na, o emi­siu­ne tv cu o idee sem­ni­fi­ca­ti­va con­tu­ra­ta de ima­gini la care au­di­to­riu este mai re­cep­tiv.

IOAN HORGA 1 mai 2020 Răspunde

Sa Auda toti pos­ta­cii des­pre defrisari,despre pa­du­re.

saresipiper 23 septembrie 2020 Răspunde

Agos­ton Dinu, chiar nu in­te­legi ca mi­tul de­fri­sa­ri­lor ma­si­ve este fals? Pune mana si do­cu­men­tea­za-te, nu gan­di vis­ce­ral

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: